duminică, 3 noiembrie 2013

UNITATI DE MASURA MAI VECHI

Vechi unitati de masura folosite



1.De capacitate pentru grâu:
- Cupa, subdiviziunea miertei (ferdelului). Obisnuit opt cupe fac o mierta.
- Mierta sau ferdelul are pâna azi 30 de litri
- Galeata (cubulus) este cea mai obisnuita pentru grane in Transilvania. Erau mai multe feluri de galeti dupa zona. Cele mai des folosita  erau galeata de Casovia si galeata saseasca si in zona noastra avand patru mierte ale timpului, astazi 83 de litri. Pentru a semana un jugar de pamant trebuiau doua galeti de grau.


2.Masuri de capacitate pentru lichide:
- Butea de vin cea mare avea 80 de vedre iar cea mijlocie 40 de vedre. Butea mijlocie era cel mai des utilizata.
- Cupa reprezinta 1/8 din vadra.
- Vadra e masura cea mai generala pentru masurarea vinului avand opt cupe, apropiindu-se ca marime de vadra de 10 litri. Astazi se numeste ferie


3.Masuri de greutate:
- Fontul în jur de ½ kg.
- Maja în vechime avea 100 fonti (ceva 50 de kg)
- Meter maja numita la noi o greutate de 100kg.


4.Masuri de lungime:
- Cotul folosit pentru tesaturi are 0,70m 
- Palma
- Pasul are 0,75m
- Stânjenul avea 1,91m.

5.Masuri de suprafata:
- Butea masura de vin. O vie producea atâteade vin.
- Carul numarul de care de fan pe care-l poate produce o suprafata. De regula un jugar producea doua care mari de fan.
- Coasa; numarul de cosasi care-l pot cosi intr0o zi
- Galeata; numarul de galeti de semanatura necesare. Jugarul, in secolul al XIX-lea avea 5700m² si se semana cu doua galeti
- Plugul putea ara pe zi, pe loc drept, un jugar socotit cu patru sau opt boi.
- Sapa, masura de vie care indica numarul de sapatori care o pot sapa intr-o zi.
- Vadra, masura de vi: atatea vedre sau ferii produce via respectiva.


6.Masuri de grâne netreierate:
- Claia era variabila cuprinzand de obicei 30 de snopi.
- Crucea,doua cruci formau o claie.
- Snopul, cat poate cuprinde o legatura facuta din acelasi grau.




IN PRESA

http://www.glasul-hd.ro/Obiceiuri-%C5%9Fi-tradi%C5%A3ii--C%C4%83lu%C5%9Ferii-din-satul-Sereca-vestesc-Bun%C4%83-diminea%C5%A3a-lui-Cr%C4%83ciunu_29_4500.html
Obiceiuri şi tradiţii . 
 
Căluşerii din satul Sereca
    
Obiceiuri şi tradiţii . Căluşerii din satul Sereca vestesc
În satul Sereca din comuna Beriu, toţi sătenii, cu mic cu mare, se pregătesc să întâmpine Naşterea Domnului aşa cum au învăţat din străbuni. Pe lângă obiceiurile legate de colindul din seara Ajunului şi dimineaţa Crăciunului, un alt lucru este important, ca masa de Crăciun să fie bogată în bucate de porc tradiţionale.

În satul Sereca fiecare gospodină se îngrijeşte ca de pe masa de Crăciun să nu lipsească preparate din carne de porc, sarmalele şi ţuica fiartă. Fie că sunt cu dare de mână sau nu, în fiecare gospodărie se taie porcul înainte de Crăciun.
"În satul nostru nu poate să te prindă Crăciunul fără să fi tăiat barem un porc din care să pregăteşti de-ale gurii pentru Sfânta zi a Crăciunului. Masa de Crăciun intră în atribuţiile femeilor, după ce bărbaţii au tăiat porcul, noi trebuie să îl pregătim în fel şi chip ca să ai o masă îmbelşugată. Astfel că de la masa de Crăciun nu pot să lipsească preparatele tradiţionale din carne de porc ca toba, cârnaţii, caltaboşul, lebărul şi maioşul, astea îs sfinte. Mai apoi în după-masa de Ajun trebuie fierte sarmale, zicea bunică-mea că atunci ies ăle mai bune şi mai gustoase, pe astea le mâncăm cu mămăligă caldă. Pe lângă bucate, ăl mai important pentru bărbaţi e ţuica crămpălită şi vinul de casă, astea îs musai să le ai pe masă că de nu e bai", povesteşte Doina Gherman din Sereca.

Piţărăii deschid sezonul colindelor

În satul Sereca copiii mici încep să colinde pe la case încă din dimineaţa de Ajun, aceştia umblând după piţărăi, apoi ies flăcăii satului care vestesc naşterea Domnului.
"Din dimineaţa de Ajun până în ziua de Crăciun, la noi tot umblă cete de colindători. Primii care ies la colindat îs copiii care umblă cu piţărăii. Aceştia se adună în grupuri odată cu revărsatul zorilor şi merg din casă în casă strigând Neaţa, Neaţa a lui Moş Ajun şi a lui Moş Crăciun. Piţărăii umblă din poartă în poartă aducând cu ei bucuria sărbătorii ce stă să vină. În seara de Ajun trebuie să primeşti flăcăii satului care vin să vestească cei dintâi Naşterea Domnului nostru. Aceştia sunt costumaţi în fel şi chip, cât mai coloraţi şi mai ciudaţi, însă îi musai ca unu din ei să poarte bundă şi căciulă de oaie, să aibe mască pe faţă şi barbă lungă şi albă. Acesta se zice că sperie spiritele rele şi le face loc numa celor bune în casa în care intră de colindă" ne spune tanti Doina.

"În ziua lu' Crăciunu musai trebuie să primeşti căluşerii"

În prima zi de Crăciun, orice gospodar care vrea să aibă parte de un an bun şi rodnic trebuie să primească în casă căluşerii. Jocul căluşerilor în ziua de Crăciun este una dintre cele mai vechi datini păstrate, de el sunt legate multe superstiţii, cum ar fi că dacă o fată nemăritată intră în horă, nu este chip să nu se căsătorească în anul următor.
"În ziua lu' Crăciunu, după întoarcerea de la biserică se aşteaptă căluşerii. Acesta este un obicei străvechi din zona noastră. Astfel că, feciorii satului în cele trei zile de Crăciun merg din casă în casă jucând şi colindând. Portul lor e nemaiîntâlnit, au zurgălăi la picioare cu care alungă răul. Albul cămăşilor şi al iţarilor semnifică puritatea, iar roşul brâului, al betelor de peste piept şi al ciucurilor de la picioare îi apără de deochiul babelor. Au pe cap o căciulă de blană împodobită cu pană de păun şi poartă în mâini o bâtă neapărat din lemn de alun. Ceata de căluşeri are nouă feciori şi este condusă de un vătaf care stabileşte regulile şi e casă. Colindele pe care le cântă la gazde depind mult de membrii familiei, astfel au colindul copilului, al preotului, al vânătorului, al fetei mari sau a junelui. Colindele sunt vechi, stabilite din moş strămoş. Sunt şi nişte superstiţii legate de colindul căluşerilor, adică dacă ai un copil bolnav de ceva şi ţi-l joacă căluşerii, aceştia îi alungă toată molima din el şi se face bine. Mai apoi dacă intră în hora căluşerilor fetele nemăritate, nu e soi să nu se ia cu un băiat în anul ce vine, şi încă şi mai câte. După ce te colindă şi te joacă căluşerii, îi cinsteşti cu bani, colaci şi musai o bucată de "pecie", asta îi un fel de muşchi de porc afumat", încheie Doina Gherman din satul Sereca.

duminică, 6 octombrie 2013

DENUMIRE VECHI, (POATE) UITATE

CATEVA TOPONIMII


AOS - padure comunala, este o varianata, neatestata, a cuvantului oas (oasa) insemnand "teren unde este oprit taiatul copacilor, pasunatul vanatoarea". Provine din maghiarul ovas - curatura (loc aparat)

In beacuri - Beac = coasta de deal jos cu locuri aratoare, sus cu fanate si vii. Paraul beacului - parau fara apa care desparte hotarele satelor Sreca si Beriu. Calea beacului - probabil beac vine din sasescu bach "parau, rau".

Ceiru lu Onila - un loc ingradit in hotar. (ceair insemnand loc imprejmuit cu gard si cosit din timp in timp).

Ciolpani - pasune langa Dumbrava,
Ciolpan - copac mare, batran

Maruntisu - padure si pasune de la Tufani pana la Gruiu Marului

Dumbrava - pasune cu cativa stejari izolati
In padure - pasune cu copaci mari pe o latime de aproape 4 km

Doaia lu Rastoarna - loc cu apa mai adanca in paraul care trece prin sat

Gruiul marului - varf situat pe culmea care desparte teritoriile satelor Sereca si Orastioara de jos. Aici este o movila care desparte hotarul scaunului sasesc din care facea parte Sereca si tinutul satelor iobagesti din care facea parte Orastioara.

In stioburi - loc , fanat mlastinos langa Rogoaze. Cuvantul stiob este atestat ca vas de lemn in care se varssa laturile.

In beacuri - coasta de deal, jos cu locuri aratoare,  sus cu vii si fanete. Beac - parau fara apa, probabil din sasescu Bach care inseamna garla, parau. Paraul Beacului - paraul care desparte hotarelele satelor Sereca si Beriu

Sesu mare - loc neted, arabil, la poalelele dealului,  o parte a lui numindu-se in Tauri sau Dupa ograzi.

In tauri - teren mai asezat si mlastinos

Ulita lu Dascalu - ulita in sat

Hudita boilor - ulita prin care ieseau vacile in deal.

Calea lu Ciucur - drum care duce de la Sereca la Tamasasa

Gruiu - trup de hotar, de camp, de tarina intre rau si Caltabau, coboara catre Beriu si Sereca.

Strugari - pasune si catun de munte locuit de margineni.

Dalma - panta, ridicatura prelungita

Stog - ridicatura (Stogu lu Cale), probabil de la denumirea stog care inseamana gramada mare de fan, de snopi de griu sau alte paioase, cladita in forma cilindrica si terminata cu un varf conic. Practic un cilindru cu un con in partea de sus.

Obreja - tarmure mai inalt care se poate cosi.De exemplu Obreja lunga este despartita de Obreja nalta (la Beriu) de Paraul Podu;ui.

Poala Dealului - partea de jos a dealului (extremitatea mai joasa).

Hoaga - adancitura in forma de U, situata pe coasta dealului. De ex. Hoaga Orastiorii sau Hoaga lui Tanalie

Joamfa - pasune, loc mai lasat, groapa mai mare, facuta ca o troaca, pe coasta pana sus pe culme.

Podereie - loc ses sub deal

Buruga - loc tauos de 80/80m in mijloc cucun ochi de apa statatoare, apa cu strai de broaste.






JOCUL ANOTIMPURILOR

 IARNA








PRIMAVARA








VARA








TOAMNA