sâmbătă, 21 aprilie 2012

SERECA in documente vechi

Română: Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-1773. Josephinische Landaufnahme




Name shown on the map
Nume din hartă
Administrative unit
Unitate administrativă
Romanian name
Numele românesc
Hungarian name
Numele unguresc
German name
Numele german
Country today
Ţara de astăzi
TompaHunyad megye
ro:Comitatul Hunedoara
TâmpaTompaRomania
LósádHunyad megyeJeledinţiLozsádLozsád, LozsádkistótiRomania
SzászvárosSzászváros szék
Brooser Stuhl
Scaunul Orăştiei
OrăştieSzászvárosBroos, Brosz, Saxopolis, AmbrosiopolisRomania
Nagy DenkHunyad megyeDâncu MareNagydenk, Felsődenk, Mártondenk, DenkRomania
ValyaHunyad megyeValea SângeorgiuluiSzentgyörgyválya, Vályaszentgyörgy, VályaGergesthalRomania
PetrenyHunyad megyePetreniPetrényRomania
PiskiHunyad megyeSimeria VecheÓpiskiRomania
PadHunyad megyeSpiniPádRomania
TordasSzászváros székTurdaşTordosThorendorf[in Unterwald]Romania
Benk SzászSzászváros székPricazPerkászPerkaß [in Unterwaldes]Romania
MartinesdHunyad megyeMărtineştiMartinesd, MártondenkMartensdorfRomania
RepasHunyad megyeRâpaşRépás, NagyrépásRübendorfRomania
BastyaHunyad megyeBăciaBácsi, AlsóbácsiSchäferdorfRomania
TotiHunyad megyeTotiaNagytótiRatzdorfRomania
TormásHunyad megyeTurmaşTormásKrenndorfRomania
KasztoSzászváros székCăstăuKasztóKastendorf [in Unterwaldes]Romania
SzamosHunyad megyeRomania
BüsterHunyad megyeJeledinţiBüszter, LozsádRomania
MaguraHunyad megyeMăguraMaguraRomania
TamaspatakHunyad megyeTămăşasaTamáspatakRomania
BerénySzászváros székBeriuBerényLammdorf, Bärend [in Unterwaldes]Romania
SzerekaSzászváros székSerecaSzerekaElsterdorf, Rodomersdorf [in Unterwald]Romania
Kis DenkHunyad megyeDâncu MicKisdenkRomania
Kõ BoldogfalvaHunyad megyeSântămăria de PiatrăKőboldogfalva, BoldogasszonyfalvaMariendorf, LiebfrauendorfRomania
SzátsálHunyad megyeStrei-SăcelSztrigyszacsalRomania
Also VarosvizeHunyad megyeOrăştioara de JosAlsóvárosBurgbachRomania
SebeshelySzászváros székSibişelÓsebeshely, Felsősebes, KissebesAlt-Schebeschel, Sebeschel [in Unterwald]Romania
Szent GyorgyHunyad megyeStreisângeorgiuSztrigyszentgyörgy, SzentgyörgyRomania


Si tot din aceea perioada prezint urmatorul text scris pe o carte bisericeasca- Evanghelie -
primita de biserica din Sereca si scris la inceputul anului urmator tiparirii:

"Să se  ştie de  rândul lui  Filimon Răchiteanul că
el fiindu prinsu în mâinile  lotrilor  şi scăpându-
1  Dumnezeu  din  mâna   lotrilor   în  ziua  de
naştere a  lui  Ion Botezătorul şi eu încă, pentru
această zi şi pentru acest  sfânt  am luat  această
sfântă  Evanghelie   şi  o  am  dat-o  la   biserica
Sărăcanilor de  pomană iar  de-ar  fugi  oamenii
şi  popi   din sat , cartea   aceasta   să nu meargă
aiurea  ci să meargă la  biserica  Berienilor, până
vor  veni  sărăcanii iar  în sat .  Ia r  nime<ni> să nu
zică  că-i  a  lui,  că Filimon  au  datu  cartea  de
pomană la
biserica   Sărăcanilor  şi  cine să  fie  popă  să
pomenească  pe   Sfântu  Ion  şi  aceste  două
nume :   Filimon,   Mărina.  Şi  când  s - au  lua t
cartea  au fost   popa  Chi ricia  şi  popa  Iosif,  jude
Iosif  a  lui  Arimi e  Boşoroganul mărturie. Giuraţi,
crâsnic  au fost  Ianăş Păcurariu. Iar  netrebuind
cartea  în Săraca au în Be r iu să o ducă Filimon
unde  îi  va  place .   Iar  de   ar pitula   cineva   cartea
să fie  a furisit .  Scris - am eu popa  Iosif  Berianul ,
popa   (?).  Şi au  da t   pe   carte   16 florinţi,  vă1eat
1743 meseta ghenarie 25 zile".

Ioana Cristache Panait, Circualtia cartii vechi bucurestene in Transilvania - Ed Biblioteca Bucuresti 1998

Sau alta insemnare tot din aceea vreme:
Pe  lângă  aceste informaţii, însemnările de  carte  ne oferă importante  ştiri  privitoare la preţul
cărţilor şi, nu în ultimul rând, la funcţia lor socială. O însemnare existentă pe un Chiriacodromion de la
Sereca, databilă la începutul secolului al XVIlI-lea, ne relevă şi un alt aspect:

       "Scris-am eu, popa Ios(i)fu din Sărăca, că, ajungându-Ilipsă, au pus Păucenie la popa lanăşu din  Spini zelog dire(pt)  17 flori(n)ţi, căndu-i va merge bani(i) să dea carte(a). Să să ştie că au pus popa Ios(i)fu din Sărăca această carte la diiac Miclăuşu, ficiorul lui Pătru Sine din Săpănz, zălog dirept  19 florinţi. Mărturie (au fost) popa Iosifu din Mărtineşti,  Pătru  Sine,  Simedru  Sine,  popa  Chirice  din  Sărăca.  Căndu-i  voru  veni  banii,  să  de(a) carte(a)."

"Nicolae Catalin Riscuta  - Consideratii privind insemnarile pe cartile vechi romanesti din Zarand si Hunedoara"

Credem că, analizând această însemnare, putem surprinde nu numai valoarea economică a cărţii, ci  şi o dimensiune morală a  ei. Această dimensiune morală a  cărţii  este  simptomatică,  constituind un  .
argument  în  sprijinul ideii  că  evlavia  cu  care  omul  simplu  al evului mediu  asculta cuvântul  scris  nu
rezultă doar din valoarea intrinsecă a textului, ci şi dintr-un respect ce are rădăcini ancestrale pentru cel
ce poate să scrie şi să citească.




Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu